Unde am greşit?
Şi când am luat-o aiurea?
Când m-am ferit de lună?
Când mi-am lepădat argintul?
Unde ai fugit?
De ce nu te zăresc în nimeni?
De ce nu-mi sclipeşti dintr-un ochi albestru
Sau căprui sub o claie neagră sau blondă...
De ce nu-mi mai arăţi stele cu degete pictate,
De ce nu mai cobori din tren,
De ce nu mai galopezi un pur sâng arab,
De ce nu-ţi mai stingi ţigara,
De ce nu mai gâdili corzile chitării,
De ce nu mă mai întreci prin parc...
Ideal macabru lipit de partea-mi imaterială,
Te metamorfozezi în sfera aeriană,
Dar aveai mână şi picior,
Şi glas,
Şi te găseam pe ici pe colo,
De-atâta vreme nu-mi mai sclipeşti din niciun ochii...
