26 mai 2013

Autostrada

Hai să deschidem o autostradă!
Apucă un capăt, eu îl iau pe celălalt.
NU! Nu privi în tavan,
uită-te la drum!

Eu bătătoresc noroiul, tu adună pietrele.
Cochetele vise vor să ne-adoarmă,
Tu nu dormi, nu te piti,
O clipă să te scap din privire,
Drumul s-ar nărui.

ȚI-AM ZIS, NU CLIPI!

Vezi soare?
E o părere apăsătoare,
Ia-te după muntele de soare înghețat.

Ți-e frig? Nu-i nimic,
Sunt eu destul de cald.

Dală cu dală vom clădi,
Alea speranțelor tulburătoare,
Din nopțile adăpostite de soare.
Printre păturile pișcătoare,
Ce speranțe ne-am mai făcut!

...

Completează tu punctele de suspensie,
Mi-e lene șă mă doare apăsarea penelor de plumb.
O dau în Bacovia, vezi, dacă sunt distras de la drum.

Iar mă-mping dorințele îmbietoare,
Să clădim această cale.

Unde va duce?
Nu contează.
De vază,
E eclipsa ce-a acoperit planeta,
Cometa de care ne-agățăm
Spre a ne salva întru neconstituire.

BCJ & bere

Din nou în cafenea,
Cu gust patetic de fum
Lumină sumbră,
Apoi voi pleca la drum.

Mi-am pierdut exercițiul
Înșiruitului de buchii pe hârtie.

Încă o mie de ani,
Cuvinte, vise, speranțe,
Iubiri, încă o mie.

Tot nu-mi ajung,
Nu mă satur!

Din nou în berărie,
Cuvintele violează hârtie.
În ultima zi din iarnă,
Alergăm ebuni cu frig și hrană,
Pentru vise sub formă de apocalipse.

Ne hrănim cu fulgi,
Topiți, căci sufletele ni-s calde,
Mă arde întunericul crepuscular,
Strâns în acvariul tău, Cresidă!


3 februarie 2013

Ipocrizia Crăciunului sau poezie eco fără limbaj elevat


O brăduț, brăduț frumos,
Vai și-amar de tine,
Din pădure că te-au scos,
Te-am adus la mine.

Of, brăduț, te vei usca,
Într-o lună de zile,
Ce contează, ești decor,
În casă la mine!