Autostrada

Hai să deschidem o autostradă!
Apucă un capăt, eu îl iau pe celălalt.
NU! Nu privi în tavan,
uită-te la drum!

Eu bătătoresc noroiul, tu adună pietrele.
Cochetele vise vor să ne-adoarmă,
Tu nu dormi, nu te piti,
O clipă să te scap din privire,
Drumul s-ar nărui.

ȚI-AM ZIS, NU CLIPI!

Vezi soare?
E o părere apăsătoare,
Ia-te după muntele de soare înghețat.

Ți-e frig? Nu-i nimic,
Sunt eu destul de cald.

Dală cu dală vom clădi,
Alea speranțelor tulburătoare,
Din nopțile adăpostite de soare.
Printre păturile pișcătoare,
Ce speranțe ne-am mai făcut!

...

Completează tu punctele de suspensie,
Mi-e lene șă mă doare apăsarea penelor de plumb.
O dau în Bacovia, vezi, dacă sunt distras de la drum.

Iar mă-mping dorințele îmbietoare,
Să clădim această cale.

Unde va duce?
Nu contează.
De vază,
E eclipsa ce-a acoperit planeta,
Cometa de care ne-agățăm
Spre a ne salva întru neconstituire.