Asta e tot ce-a mai rămas din idealul meu de iubire...
Credeam în contopirea astrală,
dintre un bărbat şi o femeie,
cum epidermă trece de epidermă
într-o clipă eternă.
Am rămas cu acea senzaţie caldă,
Uşurare a valurilor de sânge
ce traversează vene.
Uşoară apăsare, sau tare,
lehamite, dezgust provocat,
de-un corp transpirat.
Visam la momentul în care unul
respira pentru doi,
şi împreună ating într-o clipă
aceiaşi idee,
şi nu mai există eu, tu.
Am rămas cu usturimea buzei
muşcate de pasiune,
urme de compasiune,
în inimi neîmpărtăşite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu